O fată ca tine

Maureen Lindley

    O fată ca tine, de Maureen Lindley – a fost lectura liniștită a unor după-amiezi călduroase, de vară, minus valul grotesc al istoriei secolului XX, traversând cealaltă coastă a Atlanticului.
    Suntem în Angelina, California. În permanență aproape de Pearl Harbor şi de zumzetul avioanelor japoneze, făcându-se auzit asemenea rasismului şi disprețului populației americane – mai întâi pe frecvențe joase, ascunse şi de neluat în seamă, pentru ca în final să se lanseze asurzitor.
    Aceasta este povestea unor lucruri ieşite cândva din firea lor, povestea unora mici şi personale, împletită cu traiectoria celor mari şi universale. Aşa se scrie, de fapt, istoria.
    A te căsători cu cineva străin de-ai tăi şi a te situa, cu totul, într-o altă cultură – acesta poate fi un pariu câștigat al ieșirii lucrurilor din firea lor. Însă a simți propria natură ca fiindu-ți dintr-odată ostilă, a trăi sentimentul acut al pierderii nu de timp, ci a Timpului şi al irosirii propriei vieți – aici te situezi deja de partea nefirescului.
Cum nefiresc de tragic este să ai un părinte erou național şi un altul dușman al Americii. Să-ți trăiești viața cu gândul la înaltele valori ale Constituției în timp ce străbați ca un muribund mizeria lagărului.
    Când realitatea devine la fel de urâtă precum coșmarurile, când frica începe să aibă, pentru tine şi pentru cel de lângă tine, acelaşi miros, un amestec de sudoare, urină şi apă stătută, când drepturile fundamentale, la liberă mișcare şi la proprietate privată îți sunt retrase din considerente de stat, şi când toate acestea, printre multe altele, ți se încarnează în suflet, pentru totdeauna, atunci înțelegi că nu te poți sustrage lumii și nici cruzimii ei.
    Imediat după Pearl Harbor, guvernul american, venind parcă în întâmpinarea re-sentimentului național, ordonă ca toată populația de origine japoneză, americani aflați la a doua sau a treia generație, împreună cu cei sosiți direct din Japonia, emigranți sau rezidenți, să fie deportați în tabere dezafectate şi mai apoi în lagăre.
    Zeci de mii de oameni, sunt scoşi din casele şi din fermele lor, suiți în camioane şi în trenuri, numărați, însemnați, înfometați şi umiliți, de la bătrâni şi până la populația adultă, împreună cu valuri de copii şi de orfani adoptați anterior de familii americane – toți, fără excepție, sunt pe cale să respire aerul nazist, pe pământ american.
    Iată de ce, O fată ca tine, dincolo de omagiul adus sensibilității şi profunzimii spiritului japonez, şi de apropierea acestei culturi universale, rămâne totuşi o lecție de istorie pe care manualele de astăzi abia dacă o mai amintesc.

Maureen Lindley, O fată ca tine, ed. Humanitas Fiction, București, 2016